Fragilã

Fragilã ca frunza de toamnã,

E iubirea ta din zori,

Cȃnd plutești, dulcea-mi doamnã,

Cu miresme dragi de flori.

Sensibilã-ți e privirea

Ce de a mea tu o ferești,

Ca o zȃnã ce nu mai vrea

Sã creadã iar ȋn povești.

Și de fiecare datã pleci,

Zicȃnd cã e ultima oarã,

Dar cu pasu-ți lin ai sã treci,

Pragul meu, din nou disearã.