Steaua şi focul
Sã te ştiu pierdutã, iubind undeva
Sub turnul cu vechiul clopot,
Sã fii o şoaptã pe buza altcuiva,
Şi sã te uit... Dar nu pot.
Sã nu-ţi fiu lacrima ce cade,
Un simplu vis, al tãu pe veci,
Sub o stea, doar un foc ce arde,
Şi sã mã uiţi... Şi sã pleci.
Sã spui un cuvânt, aceleaşi dorinţe,
Pentru nimic şi pentru tot,
Sã fiu amintirea nopţilor stinse,
Şi sã te uit... Dar nu pot.
Sã spui cã privirea-ţi niciodatã
Privirea-mi nu a privit,
Cã n-am fost şi nu voi fi vreodatã
Tãrâmul ce l-ai iubit.
Sã te ştiu aici, fãrã vreun regret,
Sã te ştiu şi tu sã nu mã ştii,
Visu-mi sã se termine şi încet
Tu din nou sã poţi iubi.
Sã mã uiţi şi trist sã sune
Al turnului vechi clopot,
Sã-mi rosteascã al meu nume,
Şi sã te uit... Dar nu pot.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu