Ȋncã
leneveam
când un
zgomot de afarã
mi-a
captat atenția.
Era un
urs ce plimba un om.
Apoi ursul plictisit, s-a așezat pe iarbã
Apoi ursul plictisit, s-a așezat pe iarbã
și și-a
aprins un trabuc.
Omul
ȋntre timp, fugãrea un fluture.
Era o imagine ciudatã,
Era o imagine ciudatã,
nu mã
așteptam sã fie fluturi așa devreme.
Am oftat, am tras frunza de nuc peste mine
Am oftat, am tras frunza de nuc peste mine
și m-am ȋntors
ȋn jungla minții mele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu