Fulgi de nea

Suntem fulgi
de nea
ce curgem
ȋn ritm de iarnã,
unul cȃte unul
dansãm printre crengi,
coborȃm mereu,
ca o cortinã de uitare,
și ne contopim 
nevrȃnd,
ȋn povești nepãsãtoare,
alergãm ȋn șoapte,
pe noi ne mai pierdem,

strigãm uneori

fãrã sã fim auziți,

și ne amintim
apoi,
de tot, odatã,
cȃnd ne odihnim
tãcuti,

neputincioși
pe buzele fierbinți
ale Timpului.