Dã-mi timp
sã te pot iubi fãrã teama
de a fi om,
sã am libertatea de a uita
doar pentru a-mi reaminti
cã fãrã tine ȋn mine,
sunt doar o carcasã, ce ȋn vânt ruginește.
Dã-mi timp
sã pot savura clipa,
ca zâmbetul tãu sã nu-l ucid
sub lașitatea unui sãrut,
dã-mi timp
sã te pot privi cum strãlucești
ȋn fața soarelui ce apune,
sã te pot admira,
dupã ce lui rãmas bun ȋi voi spune.
Dã-mi timp
sã te pot privi cum zbori,
fãrã ca ȋmbrãțișarea mea
de pãmânt sã te lege,
sã-ți pot șopti din depãrtare
cã mi-a fost dor,
ȋn timp ce aripile-ți albe
peste lume le cobori.
Dã-mi timp
sã pot fi eu,
sã te visez și sã te ador,
dã-mi timp
sã aștept rãbdãtor
ȋn noi sã mã schimb,
sã ȋți dau existența mea,
iar tu iubito
dã-mi timp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu