Momente

Am ȋntrebat-o,

ȋn timp ce se umplea cada,
dacã eu sunt iubirea pentru ea.
Ea m-a privit,
și-a dat pãrul dupã ureachea stângã,
apoi lãsându-și halatul sã alunece pe gresia rece,
a pãșit prin spuma ce creștea nestingheritã.
    – Iubirea e sentimentul suprem,

ȋncepu ea, aprinzând o lumânare.
Nu poți sã o divizezi. Ca și o carte.
E completã doar cu toate paginile ȋntregi.
Aprinse apoi și restul lumânãrilor
și de pe perete
umbra ei mã chema
sã mã scufund și eu.
Azi privesc cada goalã
și zâmbetul ei chemãtor
ȋmi bate și acum ȋn piept.
Pentru mine,
dragostea nu e un roman.
Pentru mine,
dragostea are doar o paginã.
Ca o poezie.